Promovarea Traditiilor Haiducesti

Nyomtatás Küldés

Cetatea Adrian


Cetatea Adrian
Între Sălard şi Sântimreu, pe malul drept al râului Barcău pe un „deal”, este aşezată cetatea Adrian. Azi cetatea poate fi accesată cel mai uşor mergând pe un dig dinspre podul de peste Barcău din Sălard.

Descrierea cetăţii

 

Din păcate foarte puţine lucruri cunoaştem despre cetate.

Cetatea a fost construită din piatră, cărămidă şi lemnărie pe malul Barcăului. A fost o cetate mare. Numai arcaşii apărători numărau 400 de persoane. Această cetate de-a lungul a secole întregi a păzit şi a apărat acest ţinut şi pe harnicii săi locuitori. A avut un sistem de apărare foarte sigur, deoarece râul Barcău, ca şi în cazul cetăţii din Sâniob, a înconjurat cetatea. Era oarecum similar cu cetatea din Ecsed, care din cauza apei înconjurătoare practic a fost de necucerit. Însă cel care a fost stăpânul cetăţii Adrian, a stăpânit şi Sălardul şi împrejurimile şi o parte însenmnată Văii Barcăului.

Cetatea, împreună cu cetăţile din Şoimi şi Sâniob, din ordinul împăratului a fost aruncat în aer în anul 1711. După explozie au rămas doar zidurile bisericii si ale turnurilor, stând mărturie până în anul 1814. Astăzi se mai poate vedea doar bătrânul turn trunchiat, construit din cărămidă, cu o înălţime de 6-7 m.

 

Istoria cetăţii

 

Denumirea i se trage de la numele satului existent încă din evul mediu, Adrian. (În judeţul Satu-Mare există şi astăzi localitatea cu această denumire).

Cetatea este amintită în documente încă din anul 1277.

Această cetate s-a construit după năvălirea distrugătoare a tătarilor din 1241-42 de către prim-magistratul Geregye Pál şi clanul său, care a avut domenii (în jurul Oradiei şi la Sárrét) înaintea venirii tătarilor. Într-un document acest prim-magistrat Geregye Pál este amintit drept domnul Văii Barcăului. El a construit şi cetatea Şoimi. Centrele domeniilor clanului Geregye erau cetăţile din Adrian, Soimi şi Cheresig.

Pe atunci apele Barcăului erau bogate în peşti, iar terenul inundabil al rîului era o zonă cu tufăriş şi păduri, bogat în vânat.

În anul 1277 oastea regală a asediat cetatea din Adrian, obligându-l pe comandantul acestuia, Miklós, să se predea. Fratele său, Geregye a fost executat în anul 1278 la ordinul regelui László al IV-lea (Kún László) din cauza răzvrătirii sale împotriva regelui.

În anul 1294, trupele regale ale lui Endre al III-lea, iar în anul 1316 cele ale lui Károly Róbert au asediat cetatea şi au acaparat-o de la palatinul Kopasz, membru marcant al familiei Borsa, devenind astfel domeniu regal pînă în anul 1395.

În anul 1396, regele Zsigmond a donat-o familiei Csáki ( fraţilor Csáki Miklós şi Csáki György) drept recompensă pentru vitejia lor. Urmaşii acestora au stăpânit cetatea până la mijlocul sec. XIX. Familia Csáki era cunoscută şi sub numele de adrieni.

În toamna anului 1604 groful Giacomo Barbiano de Belgiojoso, comandantul suprem al Ungariei de Sus, căpitan comandant al oraşului Kassa, a dispus concentrarea de trupe şi de forţe în cetatea Adrian, care la acea dată era în proprietate imperială. De aici a pornit atacul împotriva cetăţii lui Bocskai din Kereki, cu peste 10 000 de soldaţi austrieci. Ei au vrut să distrugă total cetatea din Kereki.

 

Familia Csáky a rămas loială faţă de Bocskai si faţă de toţi principii care i-au urmat.

În anul 1613 cetatea Adrian a fost locuită de văduva Csáky Istvánné, care atunci când a aflat că trupul neînsufleţit al lui Báthori Gábor, ucis la Oradea (11 octombrie) va fi transportat la Ecsed prin Adrian, în mod nedemn, într-un car cu boi, l-a transbordat în propria caleaşcă şi în acest fel l-a transportat la Ecsed.

 

În anul 1659 cetatea a fost în slujba principelui, iar în anul 1660 aici a fost curtea domnească a lui Barcsai Ákos

În perioada răscoalei lui Rákóczi, această cetate nu a avut un rol deosebit din punct de vedere militar. Curuţii bihoreni au menţinut cetatea până la sfârşitul răscoalei (1711), semn de loialitate faţă de principele conducător de răscoală, Rákóczi Ferenc.

 


Támogatók
Partener Leader: Érmelléki Református Egyházkerület     Partener de proiect: Kárpátia 2000 Egyesület